Relația dintre proteine, peptide și aminoacizi
Proteine: Macromolecule funcționale formate prin unul sau mai multe lanțuri polipeptidice care se pliază în structuri tridimensionale specifice prin helixuri, foițe etc.
Lanțuri polipeptidice: Molecule asemănătoare lanțurilor compuse din doi sau mai mulți aminoacizi legați prin legături peptidice.
Aminoacizi: elementele constitutive de bază ale proteinelor; în natură există peste 20 de tipuri.
În concluzie, proteinele sunt compuse din lanțuri polipeptidice, care la rândul lor sunt compuse din aminoacizi.
Procesul de digestie și absorbție a proteinelor la animale
Pretratament oral: Alimentele sunt descompuse fizic prin mestecare în gură, mărind suprafața pentru digestia enzimatică. Deoarece gura nu are enzime digestive, această etapă este considerată digestie mecanică.
Defectare preliminară a stomacului:
După ce proteinele fragmentate intră în stomac, acidul gastric le denaturează, expunând legăturile peptidice. Pepsina descompune apoi enzimatic proteinele în polipeptide moleculare mari, care ulterior intră în intestinul subțire.
Digestia în intestinul subțire: Tripsina și chimotripsina din intestinul subțire descompun polipeptidele în peptide mici (dipeptide sau tripeptide) și aminoacizi. Acestea sunt apoi absorbite în celulele intestinale prin intermediul sistemelor de transport al aminoacizilor sau al sistemului de transport al peptidelor mici.
În nutriția animală, atât oligoelementele chelate cu proteine, cât și oligoelementele chelate cu peptide mici îmbunătățesc biodisponibilitatea oligoelementelor prin chelare, dar diferă semnificativ în ceea ce privește mecanismele de absorbție, stabilitatea și scenariile aplicabile. Următoarea este o analiză comparativă din patru aspecte: mecanismul de absorbție, caracteristicile structurale, efectele aplicării și scenariile adecvate.
1. Mecanismul de absorbție:
| Indicator de comparație | Oligoelemente chelate cu proteine | Oligoelemente chelate cu peptide mici |
|---|---|---|
| Definiţie | Chelații utilizează proteine macromoleculare (de exemplu, proteine vegetale hidrolizate, proteine din zer) ca purtători. Ionii metalici (de exemplu, Fe²⁺, Zn²⁺) formează legături de coordonare cu grupările carboxil (-COOH) și amino (-NH₂) ale reziduurilor de aminoacizi. | Folosește peptide mici (compuse din 2-3 aminoacizi) ca purtători. Ionii metalici formează chelați inelari cu cinci sau șase membri mai stabili, cu grupări amino, grupări carboxil și grupări laterale. |
| Calea de absorbție | Necesită descompunerea de către proteaze (de exemplu, tripsină) în intestin în peptide mici sau aminoacizi, eliberând ionii metalici chelați. Acești ioni intră apoi în fluxul sanguin prin difuzie pasivă sau transport activ prin canale ionice (de exemplu, transportori DMT1, ZIP/ZnT) pe celulele epiteliale intestinale. | Pot fi absorbite sub formă de chelați intacți direct prin intermediul transportorului de peptide (PepT1) de pe celulele epiteliale intestinale. În interiorul celulei, ionii metalici sunt eliberați de enzimele intracelulare. |
| Limitări | Dacă activitatea enzimelor digestive este insuficientă (de exemplu, la animalele tinere sau aflate sub stres), eficiența descompunerii proteinelor este scăzută. Acest lucru poate duce la perturbarea prematură a structurii chelatului, permițând ionilor metalici să fie legați de factori antinutriționali precum fitatul, reducând utilizarea. | Evită inhibiția competitivă intestinală (de exemplu, din cauza acidului fitic), iar absorbția nu se bazează pe activitatea enzimelor digestive. Potrivit în special pentru animalele tinere cu sisteme digestive imature sau animale bolnave/slăbite. |
2. Caracteristici structurale și stabilitate:
| Caracteristică | Oligoelemente chelate cu proteine | Oligoelemente chelate cu peptide mici |
|---|---|---|
| Greutate moleculară | Mare (5.000~20.000 Da) | Mic (200~500 Da) |
| Forța legăturii chelatice | Legături multiple de coordonate, dar conformația moleculară complexă duce la o stabilitate în general moderată. | Conformația simplă a peptidelor scurte permite formarea unor structuri inelare mai stabile. |
| Capacitate anti-interferență | Susceptibil la influența acidului gastric și a fluctuațiilor pH-ului intestinal. | Rezistență mai mare la acid și alcali; stabilitate mai mare în mediul intestinal. |
3. Efecte ale aplicației:
| Indicator | Chelați proteici | Chelați de peptide mici |
|---|---|---|
| Biodisponibilitate | Depinde de activitatea enzimelor digestive. Eficient la animalele adulte sănătoase, dar eficiența scade semnificativ la animalele tinere sau stresate. | Datorită căii directe de absorbție și structurii stabile, biodisponibilitatea oligoelementelor este cu 10%~30% mai mare decât cea a chelaților proteici. |
| Extensibilitate funcțională | Funcționalitate relativ slabă, servind în principal ca purtători de oligoelemente. | Peptidele mici posedă funcții precum reglarea imunității și activitatea antioxidantă, oferind efecte sinergice mai puternice cu oligoelementele (de exemplu, peptida selenometionină oferă atât suplimentarea cu seleniu, cât și funcții antioxidante). |
4. Scenarii adecvate și considerații economice:
| Indicator | Oligoelemente chelate cu proteine | Oligoelemente chelate cu peptide mici |
|---|---|---|
| Animale potrivite | Animale adulte sănătoase (de exemplu, porci la îngrășat, găini ouătoare) | Animale tinere, animale aflate în stres, specii acvatice cu randament ridicat |
| Cost | Mai mic (materii prime ușor disponibile, proces simplu) | Mai mare (cost ridicat al sintezei și purificării peptidelor mici) |
| Impactul asupra mediului | Porțiunile neabsorbite pot fi excretate prin fecale, poluând potențial mediul înconjurător. | Rată mare de utilizare, risc mai mic de poluare a mediului. |
Rezumat:
(1) Pentru animalele cu nevoi ridicate de oligoelemente și capacitate digestivă slabă (de exemplu, purcei, pui, larve de creveți) sau animale care necesită corectarea rapidă a deficiențelor, se recomandă chelații peptidici mici ca opțiune prioritară.
(2) Pentru grupurile sensibile la costuri cu funcție digestivă normală (de exemplu, animale și păsări de curte în stadiul avansat de finisare), pot fi selectate oligoelemente chelate cu proteine.
Data publicării: 14 noiembrie 2025
